DRAGOBETELE SĂRBĂTOAREA IUBIRII !!!

Iubim în fiecare zi,oră,minut,secundă  iubim şi de Dragobete. Pur şi simplu iubim. Astăzi este sărbatoarea autohtonă a iubirii, sărbatoarea Dragobetelor. Vă invit să pătrundem în tainele acestei sărbatori, să-i aflăm semnificaţiile şi simbolurile, tradiţiile, superstiţiile şi obiceiurile. 

Merită să le promovăm şi să le facem cunoscute, merită să le dăm mai departe pentru ca urmaşii noştri să aibă idee ce semnificaă aceasta sarbatoare pentru noi. Având rădăcini slave, sărbatoarea Dragobetelor coincide cu sarbatoarea ortodoxă a Aflării Capului Sfantului Ioan Botezatorul. Sărbatoarea are in centru o figură mitologică a legendelor tradiţionale româneşti. Dragobete, cunoscut în tradiţia populară şi sub numele de “Cap de primăvara” sau “Logodnicul păsărilor”, este considerat a fi “naşul” cerurilor, el oficiind logodna animalelor in bolta cerească. Totodată, Dragobetele este perceput ca un protector al celor indrăgostiţi sau al celor care doresc să işi gasească perechea potrivită,nu pentru o zi dar pentru toata viaţa.

Acest semizeu autohton al iubirii fără de varstă este imaginat ca strabatînd munţii alaturi de baba Odochia şi purtănd numele de Dragomir. Alteori, se spune despre el ca s-a intrupat in fiu al babei Odochia, avand prin contrast cu aceasta, o personalitate pozitivă, benefică pentru cei din jur.          Dragobetele se suprapune cu figura a unui tanar frumos ce  lua minţile fetelor tinere. Navalnicul a fost transformat de Maica Domnului intr-o plantă ce i-a pastrat numele.

         Despre semnificatia de odinioara si dintotdeauna a sarbatorii Dragobetelor ne vorbeste cel mai bine etnograful Ovidiu Focsa pe Wikipedia: “Aceasta sarbatoare marca revigorarea naturii si nu numai, ci si a omului care, cu aceasta ocazie, se primenea. Era o sarbatoare a revigorarii vegetatiei, a vietii in crestere, fiind o sarbatoare strans legata de fertilitate, fecunditate si de renasterea naturii. Odata cu trecerea la anotimpul de primavara durata zilei crestea, in contrapondere cu noaptea care descreste, ca dovada si zilele sunt mai insorite. Se pare ca, in aceasta perioada, pasarile, vegetatia dar si oamenii se puneau in acord cu natura. Era o nunta a naturii, insemnand renasterea acesteia, retrezirea la viata, ceea ce este si semnificatia centrala a sarbatorii”.